Anatomia sistemului circulator
I. Inima
1. Ce este inima
Inima este un organ musculos şi cavitar.
Are mărimea pumnului drept.
Inima cântăreşte aproximativ 300 grame.
2. Unde este situată inima
Inima este situată:
a) în cutia toracică;
b) în spatele sternului;
c) între cei doi plămâni.
Vârful inimii este:
a) îndreptat spre stânga;
b) sprijinit de diafragmă.
3. Învelişul inimii
Inima este învelită de un sac cu pereţi dubli, numit pericard.
Înlăturând pericardul, ajungem la muşchiul inimii, numit miocard.
La suprafaţa miocardului se observă vasele de sânge care au rol în hrănirea acestui organ.
Ele se numesc vase coronare.
4. Ce se observă în secţiunea longitudinală a inimii
În secţiunea longitudinală a inimii se observă următoarele:
a) atriul drept şi atriul stâng sunt separate prin peretele interatrial;
b) ventriculul drept şi ventriculul stâng sunt separate prin peretele interventricular;
c) partea dreaptă şi partea stângă a inimii nu comunică între ele;
d) între atriile şi ventriculele de pe aceeaşi parte se află câte un orificiu;
e) aceste orificii sunt prevăzute cu nişte formaţiuni, numite valvule;
f) valvulele se deschid sau se închid astupând orificiile dintre atrii şi ventricule;
g) dispoziţia valvulelor permite trecerea sângelui numai din atrii în ventricule;
h) datorită vavulelor nu există posibilitatea de întoarcere a sângelui în atrii;
i) muşchiul ventriculului stâng este mai dezvoltat;
j) artera aortă pleacă din ventriculul stâng, iar artera pulmonară din ventriculul drept;
k) venele cave se deschid în atriul drept, iar venele pulmonare în atriul stâng;
l) la baza aortei, cât şi la baza arterei pulmonare se află trei valvule, în formă de cuib de rândunică;
m) aceste valvule permit trecerea sângelui numai din ventricule în artere.
Secţiune longitudinală a inimii
II. Vasele sangvine
1. Ce sunt vasele sangvine
Vasele sangvine alcătuiesc un sistem de tuburi.
Prin aceste vase circulă sângele.
După structura şi funcţiile pe care le îndeplinesc, deosebim trei tipuri de vase sangvine:
a) artere;
b) capilare;
c) vene.
2. Arterele
Arterele sunt vase care pornesc din ventricule, ducând sângele către ţesuturi.
Ele se ramifică în vase din ce în ce mai mici: artere mari, mijlocii şi mici (arteriole).
Peretele arterelor este elastic, de aceea o arteră secţionată rămâne deschisă.
2.1. Cele mai importante artere
a) artera aortă, care pleacă din ventriculul stâng, se curbează formând cârja aortică, apoi coboară spre partea inferioară a corpului;
b) arterele care se desprind din aortă şi se ramifică în corp;
c) artera pulmonară, care pleacă din ventriculul drept şi conduce sângele la plămâni.
Arteriolele se ramifică, la rândul lor, în vase foarte subţiri, numite capilare.
3. Capilarele
Capilarele sunt vase cu diametrul mai mic (6-30 µm).
Acestea fac legătura dintre:
a) reţeaua arterială;
b) reţeaua venoasă.
Capilarele împânzesc organele ca o reţea fină.
Perete capilarelor este format dintr-un singur strat de celule.
În capilare circulaţia sângelui este mai lentă decât în artere.
Acest lucru permite schimbul de substanţe între sânge şi ţesuturi.
4. Venele
Venele sunt vase care se deschid la nivelul atriilor, aducând sângele de la ţesuturi.
Peretele venelor conţine foarte puţine fibre elastice, de aceea o venă secţionată rămâne moale şi închisă.
Majoritatea venelor situate sub inimă prezintă pe pereţii lor valvule în formă de cuib, care înlesnesc urcarea sângelui spre cutia toracică.
4.1. Cele mai importante vene
a) vena cavă inferioară şi vena cavă superioară, care se deschid în atriul drept;
b) venele pulmonare, care conduc în atriul stâng sângele venit de la plămâni.