Dansuri populare româneşti (1)

Hora

Hora este cel mai vechi şi cel mai răspândit dans popular românesc. Se joacă de către femei şi bărbaţi, în cerc mare, dansatorii ţinându-se de mâini. Paşii sunt simpli, înainte şi înapoi, uneori combinaţi cu o mişcare laterală. Ritmul este binar şi tempoul potrivit.

Hora mare

Hora mare (bătrânească sau boierească) este o variantă mai nouă, cu un ritm specific (ternar), legănat.

Sârba

Sârba este un dans mixt (de femei şi bărbaţi) foarte răspândit în ţara noastră. Are o mişcare rapidă şi ritm binar. Dansul se execută de obicei în semicerc, cu paşi laterali, uneori şi cu figuri de virtuozitate, dansatorii ţinându-şi mâinile pe umerii vecinilor.

Brâul

Brâul este un dans românesc de virtuozitate, jucat mai ales de bărbaţi şi răspândit aproape în toată ţara. Melodia instrumentală este însoţită deseori de strigături. Caracterul vioi, dinamic al acestui dans se datorează tempoului rapid şi ritmului foarte variat, cu multe sincope. Brâul se dansează în semicerc sau linie, cu braţele prinse de cigatoarea (brâul) vecinului; figurile complicate, spectaculoase uneori, alternează cu plimbări line.

Există mai multe tipuri de brâu, specifice anumitor părţi ale ţării, cum ar fi:
brâul pe şase – bazat pe fraza muzicală alcătuită din trei măsuri de două pătrimi;
brâul pe opt – cu fraza din patru măsuri de doi timpi.

Ciuleandra

Ciuleandra este un dans însoţit de strigături răspândit mai ales în Muntenia. Jocul porneşte lent, în cerc mare, din care se desprind apoi cercuri mici ce se rostesc în mişcare din ce în ce mai rapidă.

Dansuri populare româneşti

Alunelul

Alunelul, vechi joc oltenesc, cu numeroase variante, este dansat mai ales de bărbaţi. Unele tipuri de joacă în linie, cu braţele încrucişate la spate, altele în semicerc, cu braţele îndoite şi prinse în lanţ. Este un dans vioi, în tempo allegro şi măsură binară.

Haţegana

Haţegana, joc de perechi din centrul şi sudul Transilvaniei, se compune din două părţi: plimbarea perechilor în semicerc şi învârtirea fetelor pe sub braţul băieţilor. Melodia are un tempo mişcat şi formule ritmice alcătuite din optimi, uneori divizate sau sincopate.

Jocuri din Muntenia

În Muntenia, jocurile principale sunt şi cele mai răspândite în ţară: Hora, Brâul şi Sârba.

Mai întâlnim jocuri specifice: Ciuleandra, Ca la Breaza, Sălcioara, Ciobănaşul, Geamparalele, Chindia ş.a.

Majoritatea jocurilor munteneşti sunt mixte (de femei şi bărbaţi), jucate în cerc sau semicerc, cu paşi tropotiţi, bătăi pe contratimp etc.

Jocuri din Oltenia

În Oltenia există mai multe tipuri de dansuri specifice (Alunelul, Rustemul, Trei păzeşte), dar şi jocuri de largă răspândire (Sârba, Brâul).

Jocuri din Transilvania

În Transilvania găsim mai multe melodii pentru fiecare tip de joc. Predomină jocurile de perechi, alături de cele bărbăteşti, de virtuozitate.

Jocurile mai răspândite sunt: Ardeleana, Învârtita şi Jocurile fecioreşti.

În fiecare zonă găsim şi jocuri locale specifice: Haţegana, Jieneasca, Ţarina, De-a lungul, Purtata (joc vocal de fete), Jocul de Oaş.

Dansuri populare româneşti (1) publicat: 2016-11-27T16:23:06+00:00, actualizat: 2016-11-27T17:23:58+00:00 by Gimnaziu.info

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *