I. Ce este silaba
Silaba este:
– un segment fonic;
– – constituit din unul sau mai multe sunete;
– – rostit prin acelaşi efort respirator.
II. Despărţirea în silabe
Despărţirea cuvintelor în silabe se face după reguli specifice cazurilor:
a) o singură consoană între două vocale;
b) un diftong/triftong înainte sau după o consoană;
c) două consoane între două vocale;
d) trei consoane între două vocale;
e) două vocale alăturate;
f) o vocală urmată de un diftong/triftong.
III. Reguli de despărţire în silabe
Să luăm fiecare caz şi să vedem ce reguli de despărţire în silabe avem.
Cazul 1: o singură consoană între două vocale
1. Regulă
Când avem o singură consoană între două vocale, la despărţirea în silabe aceasta trece la silaba următoare.
2. Exemple (o singură consoană între două vocale)
a) a-bil;
b) re-ce;
c) ve-cin;
d) po-diș;
e) a-fiș;
f) le-ge;
g) lu-nă;
h) ca-să.
3. Litera x
Litera x notează două consoane (cs sau gz) dar este tratată ca o singură unitate.
3.1. Exemple (cu litera x)
a) a-xă;
b) e-xa-men.
4. Grupurile ch şi gh
Grupurile de litere ch, gh (urmate de e şi i) notează o singură consoană şi respectă regula dată.
4.1. Exemple (cu grupurile ch, gh)
a) u-re-che;
b) a-chi-tat;
c) le-ghe;
d) ma-ghiar.
Cazul 2: un diftong/triftong înainte sau după o consoană
1. Regulă
Dacă înaintea unei consoane sau după ea se află un diftong sau un triftong, la despărţirea în silabe consoana trece în silaba următoare.
2. Exemple (un diftong/triftong înainte sau după o consoană)
a) mai–că;
b) boj-deu–că;
c) pâi–ne;
d) doi–nă;
e) lu-poai–că.
Cazul 3: două consoane între două vocale
1. Regulă
Când avem două consoane între două vocale, la despărţirea în silabe trec prima la silaba dinainte şi a doua la silaba următoare.
2. Exemple (două consoane între două vocale)
a) ic–ni;
b) tic–sit;
c) ac–tiv;
d) mul–te;
e) în–ger;
f) lun–git;
g) mun–te;
h) cap–să;
i) for-tis–si-mo;
j) wat–tul;
k) în–nop-ta;
l) in-ter–regn.
3. Două consoane (b, c, d, f, g, h, p, t, v) + (l, r)
Dacă în grupul de două consoane prima este b, c, d, f, g, h, p, t, v, iar a doua este l sau r, despărţirea în silabe se face înaintea întregului grup.
3.1. Exemple (b, c, d, f, g, h, p, t, v) + (l, r)
a) o-braz;
b) a-cru;
c) co-dru;
d) a-fla;
e) su-plu;
f) cu-pru;
g) a-tlet;
h) pa-tru;
i) co-vrig.
Cazul 4: trei consoane între două vocale
1. Regulă
Atunci când avem trei sau mai multe consoane între două vocale la despărţirea în silabe trec prima la silaba dinainte şi celelalte la silaba următoare.
2. Exemple (trei consoane între două vocale)
a) ob–ște;
b) fil–tru;
c) lin–gvist;
d) cin–ste;
e) con–tra;
f) vâr–stă;
g) as–pru.
3. Trei consoane lpt, mpt, ncş, nct, ncţ, rct, rtf, stm, ndv
În cazul grupurilor de consoane lpt, mpt, ncş, nct, ncţ, rct, rtf, stm, ndv, despărţirea se face după a doua consoană din grup.
3.1. Exemple (lpt, mpt, ncş, nct, ncţ, rct, rtf, stm, ndv)
a) sculp–tor;
b) somp–tu-os;
c) punc–taj;
d) func–ţi-e;
e) arc–tic;
f) jert–fă;
g) sand–viş.
4. Trei consoane ldm, lpn, ltc, ndc, nsl, nsr, nsv, ntl, rbț…
La lista anterioară pot fi adăugate grupuri ca ldm, lpn, ltc, ndc, nsl, nsr, nsv, ntl, rbț, rgș, rtb, rtc, rth, rtj, rtm, rtp, rts, rtț, rtv, stb, stc, std, stf, stl, stn, stp, sts, stt, stv, care se despart după aceeaşi regulă.
4.1. Exemple (ldm, lpn, ltc, ndc, nsl, nsr, nsv, ntl, rbț…)
a) alt–ce-va;
b) trans–la-tor;
c) ab-sorb–ți-e;
d) târg–șor;
e) port–ba-gaj;
f) port–ți-ga-ret;
g) post–be-lic;
h) ast–fel.
Cazul 5: două vocale alăturate
1. Regulă
Când două vocale sunt alăturate, despărţirea în silabe se face între ele.
2. Exemple (două vocale alăturate)
a) Gra–al;
b) a–ici;
c) a–or-tă;
d) a-le–e;
e) le–ul;
f) u-ri–aș;
g) fi–in-ță;
h) fa-ni–on;
i) cro–at;
j) po–et;
k) al-co–ol;
l) o–ul;
m) du–et.
Cazul 6: o vocală urmată de un diftong/triftong
1. Regulă
Dacă o vocală este urmată de un diftong sau un triftong, despărţirea se face după vocală.
2. Exemple (o vocală urmată de un diftong/triftong)
a) du–ios;
b) vo–iau;
c) a-ce–ea;
d) tă–iat;
e) ro–iul;
f) gă–oa–ce;
g) le–oai-că.
↗ Diftongul, Triftongul, Hiatul
Exemple de despărţire în silabe
