Dicţionar Istorie (1)

geografie istorică = ştiinţă care studiază evoluţia în timp a mediului geografic şi influenţa reciprocă dintre acesta şi acţiunile grupurilor umane;

toponimie = studiu lingvistic al originii numelor de locuri; ansamblul numelor de locuri dintr-o regiune, dintr-o limbă;

hidronimie = totalitatea denumirilor referitoare la reţeaua hidrografică;

spaţiu etnografic = zonă în care se formează şi evoluează un anume popor;

cronologie = ştiinţă auxiliară a istoriei, care se ocupă de stabilirea epocilor şi datarea evenimentelor;

demografie = ştiinţă care are ca obiect de cercetare studiul cantitativ al populaţiilor umane, evoluţia şi mişcările acestora;

Dictionar

epocă = perioadă istorică având anumite trăsături sau caracteristici care o deosebesc de perioadele anterioare şi ulterioare;

eră = perioada istorică ce începe cu un anumit eveniment, real sau imaginar, de la care începe numărarea anilor (ex.: era romană se calcula de la întemeierea Romei – 753 î.Hr.; era creştină – o dată cu naşterea lui Iisus Hristos; era bizantină avea ca punct de reper „Facerea lumii”, datată cu 5508 ani î.Hr., şi a fost folosită de Biserica Ortodoxă până în secolul al XVIII-lea);

ştiinţă auxiliară = ştiinţă ajutătoare;

Dicţionar Istorie (1) publicat: 2015-10-14T11:13:32+00:00, actualizat: 2017-01-02T08:57:22+00:00 by Gimnaziu.info