Naşterea lumii moderne (1)

Satele şi oraşele

Începând cu a doua jumătate a secolului al XIV-lea, activitatea în domeniul agricol s-a intensificat, chiar dacă nu s-au remarcat progrese tehnice deosebite. Importanţa, rolul economic şi politic al oraşelor, şi mai ales al orăşenilor bogaţi, au crescut din ce în ce mai mult. Apariţia manufacturilor, a producţiei de mărfuri, a băncilor şi intensificarea comerţului au pus, treptat, bazele unui nou sistem economic şi social – sistemul capitalist.

Marile descoperiri geografice

În secolul al XV-lea, continuând peregrinările marilor călători ai Evului Mediu, s-au organizat expediţii care au dus la descoperirea unor teritorii până atunci necunoscute europenilor. În urma acestora, nenumărate bogaţii au fost aduse pe vechiul continent, s-au deschis noi pieţe de desfacere. Noile teritorii au intrat în stăpânirea europenilor ajungându-se la crearea marilor imperii coloniale.

Europenii şi noile lumi

Tratatul din 1494 separa domeniul colonial spaniol de domeniul colonial portughez. După cucerirea Lumii Noi, a început exploatoarea ei sistematică. Aceasta a deschis popoarelor europene posibilităţi de dezvoltare nebănuite până atunci. Pe de altă parte, vechile civilizaţii ale Americii (maya, inca sau cea aztecă) şi ale Africii au suportat consecinţe dramatice.

Renaşterea şi umanismul

Din secolul al XIV-lea până în secolul al XVI-lea, civilizaţia Europei a fost marcată de un nou curent de gândire şi de o nouă concepţie artistică. Gânditorii umanişti s-au desprins într-o bună măsură de normele stricte impuse de Biserica medievală, au manifestat o mare dorinţă de cunoaştere şi au înălţat la loc de cinste valorile civilizaţiei antice. În domeniul artistic, noul curent semnifica tocmai „renaşterea” formelor de expresie specifice antichităţii.

Martin Luther - Jean Calvin

Reforma religioasă

Transformările economice, politice şi sociale din secolele al XV-lea şi al XVI-lea, răspândirea ideilor Renaşterii şi ale umanismului au creat o nouă atitudine faţă de religie. Autoritatea Bisericii catolice a fost contestată. Martin Luther, în Germania, şi Jean Calvin, în Franţa, au fondat noi biserici, independente, care, din cauza protestului faţă de papalitate, au fost numite protestante. La rândul său, pentru a-şi păstra influenţa, Biserica catolică a fost nevoită să se reformeze.

Europa secolului al XVI-lea

Dintre cele două secole pe care istoricii le-au identificat ca fiind perioade de trecere către civilizaţia modernă, secolele XV şi XVI, ultimul are un chip propriu. Renaşterea şi reforma religioasă, marile descoperiri geografice şi dezvoltarea fără precedent a activităţilor economice, viaţa politică marcată de dese şi lungi războaie au făcut ca secolul al XVI-lea să aibă o importanţă deosebită în istoria Europei şi a lumii.

Absolutismul monarhic

În Europa secolului al XVI-lea, aproape toate statele erau monarhii. Numai unele cantoane elveţiene, Veneţia şi Ţările de Jos au fost excepţii, ca republici. Regi sau împăraţi au preluat controlul asupra instituţiilor statului care se dezvoltaseră în jurul lor. Fără a fi încă absolută, instituţia monarhiei a devenit naţională şi puterea ei a crescut.



Naşterea lumii moderne (1) publicat: 2018-11-14T09:31:45+02:00, actualizat: 2018-11-14T10:29:12+02:00 by Gimnaziu.info