Protozoare şi spongieri

Nevertebrate unicelulare

Protozoarele

Protozoarele sunt organisme microscopice, cele mai simple ca structură, fiind unicelulare. Lumea protozoarelor este variată.

Sunt primele forme animale apărute pe Pământ.

Celula, care alcătuieşte corpul, este capabilă să îndeplinească toate funcţiile vitale.

Euglena verde

Euglena verde, pe care o observăm într-o picătură de apă luată din baltă, are o formă alungită, de o,1 – 0,2 mm.

În citoplasma celulei se găseşte clorofilă.

La capătul anterior are un firişor numit flagel, de unde şi numele de flagelate. Prin mişcările flagelului, înoată uşor în apă.

Amiba

Amiba este un protozoar unicelular, cu membrana celulei foarte subţire.

Ea îşi poate modifica forma corpului prin emiterea de prelungiri numite pseudopode sau picioruşe false.

Parameciul

Parameciul este un protozoar acvatic mai evoluat.

Celula are formă alungită, de 0,25 mm lungime, iar membrana prezintă cili vibratili (de unde şi denumirea ciliate), care servesc la deplasarea în apă.

Celula are două nuclee.

Importanţa unor protozoare

Euglena verde, amiba şi parameciul sunt animale unicelulare numite protozoare, cu mare importanţă practică şi teoretică.

Ele consumă bacteriile şi substanţele organice, curăţind apele. În acelaşi timp, ele sunt sursă de hrană pentru animalele mici acvatice. Unele protozoare influenţează procesul de formare a solului.

Protozoare parazite

Există însă şi protozoare parazite care produc boli omului şi animalelor (plasmodiul malariei, giardia, lamblia etc).

Bureţi de mare

Nevertebrate pluricelulare

Spongierii

Buretele nu este un animal, ci o colonie, fiecare individ având un oscul.

Forma buretelui este neregulată, cu deschideri mai mari numite osculi prin care intră apa ce străbate corpul, şi deschideri mai mici numite pori prin care intră apa în corpul buretelui.

Peretele corpului este format din două straturi de celule, separate printr-o substanţă gelatinoasă.

Corpul gelatinos al buretelui de apă dulce este susţinut de un schelet moale, elastic, ramificat, alcătuit din spongină, de unde şi numele de spongieri.

Buretele este străbătut de numeroase canale prin care circulă apa bogată în hrană şi oxigen. La întretăierea acestor canale se găsesc celule flagelate cu guleraş care formează coşuleţe vibratile.

Mişcarea flagelilor determină circulaţia apei în corpul buretelui întotdeauna în acelaşi sens.

Buretele de apă

Buretele de apă dulce trăieşte în apele curgătoare sau stătătoare, fixat pe plantele acvatice, pietre etc.

Buretele de mare

Buretele de mare trăieşte pe fundul mărilor calde, aproape pe ţărm, ducând o viaţă sedentară.

Protozoare şi spongieri publicat: 2016-11-02T12:22:19+00:00, actualizat: 2016-11-02T13:22:36+00:00 by Gimnaziu.info

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *