Sinonimele, Antonimele

Sinonimele sunt cuvinte cu formă diferită şi cu sens asemănător. Ele pot fi:
– substantive: noroc – şansă;
– verbe: a izbuti – a reuşi;
– adjective: prietenesc – amical;
– pronume: el – dânsul;
– numerale: întâiul – primul;
– adverbe: mereu – totdeauna;
– conjuncţii: deoarece – fiindcă;
– prepoziţii: către – spre;
– interjecţii: câţ – zât.

Sinonimele se stabilesc numai în context.

Se poate stabili o relaţie de sinonimie şi între o expresie şi un cuvânt sau între două expresii.

Toate sinonimele unui cuvânt alcătuiesc o serie sinonimică.

Cu ajutorul sinonimelor, se evită repetiţia.

Sinonimele trebuie să denumească acelaşi aspect din realitate, fiind în funcţie de echivalenţa semantică:
perfecte: – când sensurile sunt identice; natriu – sodiu;
aproximative: – când sensul unuia sugerează obiectul, în limbajul artistic apărând chiar echivalenţe neaşteptate; „vatră de jăratic” (M. Eminescu) – lună.

În funcţie de numărul de sensuri suprapuse, sinonimele pot fi:
parţiale – când nu toate sensurile coincid; repede – iute;
totale – când toate sensurile coincid; cupru – aramă.

Uneori, sensurile se pot suprapune, dar cuvintele nu pot fi înlocuite în acealaşi context, neputându-se face o echivalenţă între termenii din limbajul obişnuit şi un arhaism, un regionalism sau un termen ştiintific şi tehnic.


AntonimeleAnonimele sunt cuvinte cu sensuri complet opuse. De obice, sunt:
– substantive: veselie – tristeţe;
– verbe: a trăi – a muri;
– adjective: uman – inuman;
– adverbe: aici – acolo.

Există prefixe cu ajutorul cărora se pot forma antonime: ne-, in-, des-, (dez-, dis-, de-).

Sinonimele, Antonimele publicat: 2014-10-05T17:31:54+00:00, actualizat: 2016-03-22T13:41:37+00:00 by Gimnaziu.info

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *