Pământul, un magnet uriaş
Pământul are un nucleu de fier topit şi constituie el însuşi un magnet uriaş.
Câmpul său magnetic se comportă asemenea unui magnet-bară situat în lungul axei terestre.
Câmpul magnetic terestru este slab dar suficient de puternic cât să alinieze obiectele din fier sau din alte materiale pe direcţia sa. Astfel polii oricărui magnet vor fi atraşi de polii câmpului magnetic al Pământului.
Primele busole
Primele busole erau sub forma unui ac magnetizat pus să plutească într-un vas cu apă sau sub forma unei pietre magnetice suspendate de un fir de aţă pentru a se putea roti liber.
Busola magnetică modernă poate fi clasică sau numerică.
Busola clasică
Busola clasică conţine un ac magnetic care se poate roti liber.
Indiferent de poziţia busolei, acul se va roti astfel încât să indice direcţia către Polul Nord.
Cum funcţionează busola?
Câmpul magnetic terestru exercită un cuplu de forţe asupra acului busolei care, în consecinţă, se va roti pentru a indica Nordul.
Rotind busola astfel încât punctul notat cu N (Nord) să se afle în direcţia acului, vom afla nordul cât şi celelalte direcţii.
Astfel, dacă dorim să mergem spre Nord de exemplu, însă nu ne putem ghida după soare sau stele pentru că este o zi ceţoasă, vom putea folosi în schimb o busolă ce ne va indica oricând şi oriunde, Nordul magnetic al Pământului.
Componentele busolei clasice
Busola clasică se compune dintr-o capsulă transparentă şi etanşă care conţine un lichid uleios, în care se roteşte, fixată pe un pivot, o săgeată magnetizată.
Acul magnetic este suspendat pe un ax şi este colorat în două culori, în principiu roşu şi negru. Jumătatea roşie indică Nordul iar cea neagră indică Sudul.
Pe ramă sunt marcate cele patru puncte cardinale (N, E, S, V) şi se află subdiviziuni în grade geometrice, plecând de la N (0°) spre E.