Anatomia sistemului circulator

Inima

este un organ musculos şi cavitar, de mărimea pumnului drept, care cântăreşte aproximativ 300 grame. Este situată în cutia toracică, în spatele sternului, între cei doi plămâni. Vârful său, îndreptat spre stânga, se sprijină de diafragmă.

Inima este învelită de un sac cu pereţi dubli, numit pericard. Înlăturând pericardul, la suprafaţa muşchiului inimii, numit miocard, se observă vasele de sânge care au rol în hrănirea acestui organ. Ele se numesc vase coronare.

În secţiune longitudinală, se observă următoarele:

Atriul drept şi atriul stâng sunt separate prin peretele interatrial.

– Cele două vetricule, drept şi stâng, sunt separate prin peretele interventricular.

– Partea dreaptă şi partea stângă a inimii nu comunică între ele.

– Între atriile şi ventriculele de pe aceeaşi parte se află câte un orificiu prevăzut cu nişte formaţiuni, numite valvule, care se deschid sau se închid astupând orificiile dintre atrii şi ventricule. Dispoziţia valvulelor permite trecerea sângelui numai din atrii în ventricule; datorită lor, nu există posibilitatea de întoarcere a sângelui în atrii.

Muşchiul ventriculului stâng este mai dezvoltat.

Artera aortă pleacă din ventriculul stâng, iar artera pulmonară din ventriculul drept.

Venele cave se deschid în atriul drept, iar venele pulmonare în atriul stâng.

– La baza aortei, cât şi la baza arterei pulmonare se află trei valvule, în formă de cuib de rândunică. Ele permit trecerea sângelui numai din ventricule în artere şi nu invers.

Inima

Vasele sangvine

alcătuiesc un sistem de tuburi prin care circulă sângele. După structura şi funcţiile pe care le îndeplinesc, deosebim trei tipuri de vase sangvine: artere, capilare şi vene.

Arterele

sunt vase care pornesc din ventricule, ducând sângele către ţesuturi. Ele se ramifică în vase din ce în ce mai mici: artere mari, mijlocii şi mici (arteriole). Peretele arterelor este elastic, de aceea o arteră secţionată rămâne deschisă.

Cele mai importante artere sunt: artera aortă, care pleacă din ventriculul stâng, se curbează formând cârja aortică, după care coboară spre partea inferioară a corpului; din ea se desprind arterele care se ramifică în corp; artera pulmonară, care pleacă din ventriculul drept şi conduce sângele la plămâni. Arteriolele se ramifică, la rândul lor, în vase foarte subţiri, numite capilare.

Capilarele

vasele cu diametrul mai mic (6-30 µm), fac legătura dintre reţeaua arterială şi cea venoasă. Perete lor este format dintr-un singur strat de celule. În capilare, care împânzesc organele ca o reţea fină, circulaţia sângelui este mai lentă decât în artere, ceea ce permite schimbul de substanţe între sânge şi ţesuturi.

Venele

sunt vase care se deschid la nivelul atriilor, aducând sângele de la ţesuturi. Peretele venelor conţine foarte puţine fibre elastice. De aceea, o venă secţionată rămâne moale şi închisă. Majoritatea venelor situate sub inimă prezintă pe pereţii lor valvule în formă de cuib, care înlesnesc urcarea sângelui spre cutia toracică.

Cele mai importante vene sunt vena cavă inferioară şi vena cavă superioară, care se deschid în atriul drept, şi venele pulmonare, care conduc în atriul stâng sângele venit de la plămâni.

Anatomia sistemului circulator publicat: 2015-05-29T13:43:43+00:00, actualizat: 2017-01-02T08:57:22+00:00 by Gimnaziu.info