I. Diftongul
1. Ce este diftongul
Diftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală şi o semivocală, pronunţate în aceeaşi silabă.
a) broas – că (diftong ascendent sau urcător; semivocala precede vocala);
b) ştiu – că (diftong descendent sau coborâtor; vocala precede semivocala).
2. Exemple de diftongi ascendenţi (↑)
a) ↑ [e̯a]: seară, cafea, deal, curea;
b) ↑ [i̯a]: iarnă, piatră, iarbă, băiat;
c) ↑ [o̯a]: broască, soare, școală, oameni;
d) ↑ [u̯a]: steaua, roua, cuantum, ploua;
e) ↑ [u̯ă]: plouă, două, vouă, rouă;
f) ↑ [i̯e]: iepure, miere, piele, taie;
g) ↑ [e̯o]: vreo, deodată, vreodată, pleoștit;
h) ↑ [i̯o]: creion, iod, raion, miorlăi;
i) ↑ [i̯u]: iute, consiliu, duium, iubi.
3. Exemple de diftongi descendenţi (↓)
a) ↓ [ai̯]: mai, cai, dai, taină;
b) ↓ [ăi̯]: răi, clăi, hăinuță;
c) ↓ [âi̯]: câine, mâine, rămâi;
d) ↓ [ei̯]: lei, trei, neică, grei;
e) ↓ [ii̯]: copii, fii, ştii;
f) ↓ [oi̯]: doi, oi, noroi, doină;
g) ↓ [ui̯]: pui, uita, lui, cuib;
h) ↓ [au̯]: august, sau, dau, cântau;
i) ↓ [ău̯]: rău, hău, dulău, Buzău;
j) ↓ [âu̯]: râu, grâu, frâu, pârâu;
k) ↓ [eu̯]: leu, meu, zeu, antreu;
l) ↓ [iu̯]: viu, fiu, măsliniu, târziu;
m) ↓ [ou̯]: nou, ou, bou, tablou.
II. Triftongul
1. Ce este triftongul
Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală şi două semivocale pronunţate în aceeaşi silabă.
a) cre – ioa – ne (triftong ascendent sau progresiv; semivocalele preced vocala);
b) le – oai – că (triftong centrat; semivocalele încadrează vocala).
2. Exemple de triftongi ascendenţi (↑)
a) ↑ [e̯o̯a]: pleoapă, leoarcă;
b) ↑ [i̯o̯a]: creioane, aripioară, duioasă, lăcrămioară.
3. Exemple de triftongi centraţi (<>)
a) <> [e̯ai̯]: spuneai, cădeai, priveai, puteai;
b) <> [e̯au̯]: beau, vreau, doreau, dormeau;
c) <> [i̯ai̯]: tăiai, îndoiai;
d) <> [i̯au̯]: iau, vuiau, voiau, îndoiau;
e) <> [i̯ei̯]: iei, miei, piei;
f) <> [i̯ou̯]: maiou;
g) <> [o̯ai̯]: leoaică, zmeoaică, lupoaică;
h) <> [u̯ai̯]: înșeuai;
i) <> [u̯au̯]: înșeuau;
j) <> [u̯ăi̯]: rouăi.
III. Hiatul
1. Ce este hiatul
Hiatul apare între două vocale alăturate, pronunţate în silabe diferite.
a) ca – i – să (hiat din vocale diferite);
b) i – de – e (hiat din vocale identice).
2.1. Exemple de hiaturi din vocale diverite (<>)
a) <> [a.e]: aer, aeroport;
b) <> [a.i]: aici, caisă, înainte;
c) <> [a.o]: baobab, supraorganizare;
d) <> [a.u]: aur, totdeauna;
e) <> [e.a]: real;
f) <> [e.â]: creând;
g) <> [e.i]: leit, neisprăvit;
h) <> [e.î]: neînceput;
i) <> [e.o]: neon, arheolog;
j) <> [e.u]: zmeură, neutru;
k) <> [i.a]: premia, speria;
l) <> [i.e]: știe, sanie;
m) <> [i.î]: semiînchis;
n) <> [i.o]: pion, biologie;
o) <> [i.u]: fiul, triunghi;
p) <> [o.a]: aminoacid, coarticula;
2.2. Alte exemple de hiaturi din vocale diverite (<>)
a) <> [o.e]: poet, poezie;
b) <> [o.i]: steroid, voinţă;
c) <> [o.î]: autoînsămânțare;
d) <> [o.u]: noutate, biroul;
e) <> [u.a]: actual;
f) <> [u.ă]: continuă;
g) <> [u.â]: continuând;
h) <> [u.e]: fluent, duel;
i) <> [u.i]: arcuit, îngădui;
j) <> [u.o]: fructuos;
k) <> [ă.i]: grăim, trăind;
l) <> [ă.u]: lăută, păun, răul;
m) <> [â.i]: gâfâind, bâjbâi;
n) <> [â.u]: grâul, pârâul.
3. Exemple de hiaturi din vocale identice (==)
a) == [a.a]: contraatac, supraaglomerat, ultraatent;
b) == [e.e]: alee, idee, neelucidat, reevaluat, licee;
c) == [i.i]: ființă, ştiinţă, antiinflaţie;
d) == [o.o]: zoolog, alcool, cooperaţie;
e) == [u.u]: continuu, reziduuri.
4. Exemple de hiaturi în lanţ (<.>)
– <.> [i.a.e]: antiaerian, antiaerobic;
– <.> [i.e.u]: arhieuforic;
– <.> [o.e.u]: indoeuropean;
– <.> [o.a.u]: coautor;
– <..> [e.o.a.u]: neoautocrat;
– <..> [e.o.e.u]: neoeugenie.
Diftongul, Triftongul, Hiatul cu exemple
Etichete
– Diftong triftong hiat; diftongul triftongul și hiatul.