1. Diftongul
Diftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală şi o semivocală, pronunţate în aceeaşi silabă.
– broas – că (diftong ascendent sau urcător; semivocala precede vocala);
– ştiu – că (diftong descendent sau coborâtor; vocala precede semivocala).
a) Exemple de diftongi ascendenţi (↑)
– ↑ [e̯a]: seară, cafea, deal, curea;
– ↑ [i̯a]: iarnă, piatră, iarbă, băiat;
– ↑ [o̯a]: broască, soare, școală, oameni;
– ↑ [u̯a]: steaua, roua, cuantum, ploua;
– ↑ [u̯ă]: plouă, două, vouă, rouă;
– ↑ [i̯e]: iepure, miere, piele, taie;
– ↑ [e̯o]: vreo, deodată, vreodată, pleoștit;
– ↑ [i̯o]: creion, iod, raion, miorlăi;
– ↑ [i̯u]: iute, consiliu, duium, iubi;
b) Exemple de diftongi descendenţi (↓)
– ↓ [ai̯]: mai, cai, dai, taină;
– ↓ [ăi̯]: răi, clăi, hăinuță;
– ↓ [âi̯]: câine, mâine, rămâi;
– ↓ [ei̯]: lei, trei, neică, grei;
– ↓ [ii̯]: copii, fii, ştii;
– ↓ [oi̯]: doi, oi, noroi, doină;
– ↓ [ui̯]: pui, uita, lui, cuib;
– ↓ [au̯]: august, sau, dau, cântau;
– ↓ [ău̯]: rău, hău, dulău, Buzău;
– ↓ [âu̯]: râu, grâu, frâu, pârâu;
– ↓ [eu̯]: leu, meu, zeu, antreu;
– ↓ [iu̯]: viu, fiu, măsliniu, târziu;
– ↓ [ou̯]: nou, ou, bou, tablou;
2. Triftongul
Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală şi două semivocale pronunţate în aceeaşi silabă.
– cre – ioa – ne (triftong ascendent sau progresiv; semivocalele preced vocala);
– le – oai – că (triftong centrat; semivocalele încadrează vocala).
a) Exemple de triftongi ascendenţi (↑)
– ↑ [e̯o̯a]: pleoapă, leoarcă;
– ↑ [i̯o̯a]: creioane, aripioară, duioasă, lăcrămioară;
b) Exemple de triftongi centraţi (<>)
– <> [e̯ai̯]: spuneai, cădeai, priveai, puteai;
– <> [e̯au̯]: beau, vreau, doreau, dormeau;
– <> [i̯ai̯]: tăiai, îndoiai;
– <> [i̯au̯]: iau, vuiau, voiau, îndoiau;
– <> [i̯ei̯]: iei, miei, piei;
– <> [i̯ou̯]: maiou;
– <> [o̯ai̯]: leoaică, zmeoaică, lupoaică;
– <> [u̯ai̯]: înșeuai;
– <> [u̯au̯]: înșeuau;
– <> [u̯ăi̯]: rouăi.
Diftongul, Triftongul, Hiatul cu exemple
3. Hiatul
Hiatul apare între două vocale alăturate, pronunţate în silabe diferite.
– ca – i – să (hiat din vocale diferite);
– i – de – e (hiat din vocale identice).
a) Exemple de hiaturi din vocale diverite (<>)
– <> [a.e]: aer, aeroport;
– <> [a.i]: aici, caisă, înainte;
– <> [a.o]: baobab, supraorganizare;
– <> [a.u]: aur, totdeauna;
– <> [e.a]: real;
– <> [e.â]: creând;
– <> [e.i]: leit, neisprăvit;
– <> [e.î]: neînceput;
– <> [e.o]: neon, arheolog;
– <> [e.u]: zmeură, neutru;
– <> [i.a]: premia, speria;
– <> [i.e]: știe, sanie;
– <> [i.î]: semiînchisş
– <> [i.o]: pion, biologie;
– <> [i.u]: fiul, triunghi;
– <> [o.a]: aminoacid, coarticula;
– <> [o.e]: poet, poezie;
– <> [o.i]: steroid, voinţă;
– <> [o.î]: autoînsămânțare;
– <> [o.u]: noutate, biroul;
– <> [u.a]: actual;
– <> [u.ă]: continuă;
– <> [u.â]: continuând;
– <> [u.e]: fluent, duel;
– <> [u.i]: arcuit, îngădui;
– <> [u.o]: fructuos;
– <> [ă.i]: grăim, trăind;
– <> [ă.u]: lăută, păun, răul;
– <> [â.i]: gâfâind, bâjbâi;
– <> [â.u]: grâul, pârâul.
b) Exemple de hiaturi din vocale identice (==)
– == [a.a]: contraatac, supraaglomerat, ultraatent;
– == [e.e]: alee, idee, neelucidat, reevaluat, licee;
– == [i.i]: ființă, ştiinţă, antiinflaţie;
– == [o.o]: zoolog, alcool, cooperaţie;
– == [u.u]: continuu, reziduuri.
c) Exemple de hiaturi în lanţ (<.>)
– <.> [i.a.e]: antiaerian, antiaerobic;
– <.> [i.e.u]: arhieuforic;
– <.> [o.e.u]: indoeuropean;
– <.> [o.a.u]: coautor;
– <..> [e.o.a.u]: neoautocrat;
– <..> [e.o.e.u]: neoeugenie.