Muşchii formează o altă grupă de plante, şi au aspectul unor lame verzi ramificate (muşchi inferiori – talofite) sau frunzoase (muşchi superiori). Unul dintre cei mai cunoscuţi este muşchiul de pământ.
Mediul de viaţă
Muşchii cresc cel mai bine în locurile luminoase din păduri, dar şi în cele mai umbroase cu condiţia să fie multă umezeală.
Alcătuirea muşchilor
Deoarece trăiesc mai mulţi la un loc, muşchii formează împreună covoraşe moi şi verzi.
Muşchiul este format din:
– Rizoizi (fire subţiri maronii, au rolul de a fixa planta în sol)
– Tulpiniţă (dreaptă, verde, neramificată)
– Frunze (nu au peţiol, nu prezintă nervuri, nu au vase conducătoare, au în schimb multă clorofilă).
Hrănirea muşchilor
Având clorofilă, muşchii se hrănesc autotrof. Aceste plante pot lua apa din mediu pe toată suprafaţa lor, prin rizoizi, dar si prin frunze, din ploaie, rouă, ceaţă, absorb chiar şi vaporii de apă.
Muşchii se usucă repede în lipsa apei dar nu mor, pot ramâne în această formă foarte mulţi ani. Rezistă la secetă îndelungată şi la frig.
Înmulţirea muşchilor
În covoraşul de muşchi unele tulpiniţe formează în vârful lor organe bărbăteşti care conţin celule bărbăteşti ce au doi flageli (ce le ajută să se deplaseze). Alte tulpiniţe formează în vârf organe femeieşti în care sunt celule femeieşti care nu se deplasează. Celulele bărbăteşti înoată în apă, se unesc cu cele femeieşti formând celula-ou.
Importanţa muşchilor
– Muşchii sunt primele plante ce pot trăi pe solul neformat, iar după moartea lor, participă la formarea solului.
– Formând covoraşe dese reţin apa care poate pătrunde în sol, ajutând la formarea solului şi la evitarea eroziunii.
– Muşchii apără de frig bulbii şi rizomii plantelor din pădure.
– Păsările îşi captuşesc cuiburile cu muşchi.
– Muşchiul de turbă creşte în regiunile mlăştinoase şi din el se formează cărbunele de turbă.