Expansiunea
Expansiunea constă în transformarea unei părţi de propoziţie în propoziţie subordonată corespunzătoare cu păstrarea intactă a sensului.
Exemplu: El a rămas neschimbat. → El a rămas cum l-am ştiut.
Constrângerea
Contragerea constă în transformarea unei propoziţii subordonate în partea de propoziţie corespunzătoare cu păstrarea intactă a sensului.
Exemplu: El a rămas cum l-am ştiut. → El a rămas neschimbat.
Propoziția predicativă
Propoziția subordonată predicativă constituie în frază o realizare propoziţională a numelui predicativ.
Elevul pare inteligent. → Elevul pare 1/ să fie inteligent. 2/
Propoziţia predicativă apare pe lângă un verb copulativ la:
– un mod personal: El a rămas 1/ cum l-am cunoscut. 1/
– un mod nepersonal: Rămânând 1/ cum l-am cunoscut, 2/ pare foarte tânăr. 1/
Predicatul nominal incomplet este exprimat printr-un verb copulativ de care depinde o propoziţie subordonată predicativă corespunzătoare unui nume predicativ:
S-a făcut 1/ ceea ce l-au sfătuit profesorii. 2/
Propoziția subiectivă
Propoziţia subordonată subiectivă constituie în frază o realizare propoziţională a subiectului.
Învingătorul a primit trofeul. → Cine a învins 1/ a primit trofeul. 2/
Propoziția atributivă
Propoziţia subordonată atributivă constituie în frază o realizare propoziţională a atributului.
Atributiva determină:
– un substantiv: Bradul e semnul 1/ care confirmă participarea la sărbătoare. 2/
– un pronume: Toți 1/ câți intră cu sufletul curat în sărbătoare 2/ ies cu el întărit 1/.
– un numeral cu valoare substantivală: Al doilea 1/ care cântă 2/ e vărul meu 1/.
Propoziția completivă directă
Propoziţia subordonată completivă directă constituie în frază o realizare propozițională a complementului direct.
Completiva directă determină:
– un verb: Am aflat 1/ că m-ai căutat. 2/
– o locuțiune verbală: A băgat de seamă 1/ că rămăsese singur. 2/
– o interjecție: Iată 1/ ce ie am de la bunica. 2/
Propoziţia completivă indirectă
Propoziţia subordonată completivă indirectă constituie în frază o realizare propoziţională a complementului indirect.
Propoziţia subordonată completivă indirectă corespunde unui complement indirect exprimat prin substantiv sau substitut al acestuia în cazul:
– dativ
Dau merituosului. → Dau 1/ cui merită. 2/
– acuzativ cu prepoziție
Mă bucur de păstrarea tradițiilor. → Mă bucur 1/ că păstrați tradițiile. 2/
– genitiv cu prepoziție
A acționat contra prietenului. → A acționat 1/ contra cui îi este prieten. 2/
Completiva indirectă determină:
– un verb – Mă tem 1/ că întârzie. 2/
– o locuțiune verbală – Nu mi-am dat seama 1/ că am greșit. 2/
– un adjectiv – Mihai era capabil 1/ să facă un efort mare. 2/
– un adverb – E bine 1/ de cine muncește. 2/
– o interjecție – E vai 1/ de cine nu învață. 2/