Expansiunea, Constrângerea, Propoziţia predicativă, Propoziţia subiectivă, Propoziţia atributivă, Propoziţia completivă directă, Propoziţia completivă indirectă

I. Expansiunea

1. Ce este expansiunea

Expansiunea constă în:

– transformarea unei părţi de propoziţie în propoziţie subordonată corespunzătoare,

– – cu păstrarea intactă a sensului.

2. Exemplu de expansiune

El a rămas neschimbat. → El a rămas cum l-am ştiut.

II. Constrângerea

1. Ce este constrângerea

Contragerea constă în:

– transformarea unei propoziţii subordonate în partea de propoziţie corespunzătoare,

– – cu păstrarea intactă a sensului.

2. Exemplu de constrângere

El a rămas cum l-am ştiut. → El a rămas neschimbat.

III. Propoziția predicativă

Propoziția subordonată predicativă constituie în frază o realizare propoziţională a numelui predicativ.

Elevul pare inteligent. → Elevul pare ¹/ să fie inteligent. ²/

Propoziţia predicativă apare pe lângă un verb copulativ la:

a) un mod personal: El a rămas ¹/ cum l-am cunoscut. ¹/

b) un mod nepersonal: Rămânând ¹/ cum l-am cunoscut, ²/ pare foarte tânăr. ¹/

Predicatul nominal incomplet este exprimat printr-un verb copulativ de care depinde o propoziţie subordonată predicativă corespunzătoare unui nume predicativ:

S-a făcut ¹/ ceea ce l-au sfătuit profesorii. ²/

IV. Propoziția subiectivă

Propoziţia subordonată subiectivă constituie în frază o realizare propoziţională a subiectului.

Învingătorul a primit trofeul. → Cine a învins ¹/ a primit trofeul. ²/

V. Propoziția atributivă

Propoziţia subordonată atributivă constituie în frază o realizare propoziţională a atributului.

Atributiva determină:

a) un substantiv: Bradul e semnul ¹/ care confirmă participarea la sărbătoare. ²/

b) un pronume: Toți ¹/ câți intră cu sufletul curat în sărbătoare ²/ ies cu el întărit ¹/.

c) un numeral cu valoare substantivală: Al doilea ¹/ care cântă ²/ e vărul meu ¹/.

VI. Propoziția completivă directă

Propoziţia subordonată completivă directă constituie în frază o realizare propozițională a complementului direct.

Completiva directă determină:

a) un verb: Am aflat ¹/ că m-ai căutat. ²/

b) o locuțiune verbală: A băgat de seamă ¹/ că rămăsese singur. ²/

c) o interjecție: Iată ¹/ ce ie am de la bunica. ²/

VII. Propoziţia completivă indirectă

Propoziţia subordonată completivă indirectă constituie în frază o realizare propoziţională a complementului indirect.

Propoziţia subordonată completivă indirectă corespunde unui complement indirect exprimat prin substantiv sau substitut al acestuia în cazul:

a) dativ: Dau merituosului. → Dau ¹/ cui merită. ²/

b) acuzativ cu prepoziție: Mă bucur de păstrarea tradițiilor. → Mă bucur ¹/ că păstrați tradițiile. ²/

c) genitiv cu prepoziție: A acționat contra prietenului. → A acționat ¹/ contra cui îi este prieten. ²/

Completiva indirectă determină:

a) un verb: Mă tem ¹/ că întârzie. ²/

b) o locuțiune verbală: Nu mi-am dat seama ¹/ că am greșit. ²/

c) un adjectiv: Mihai era capabil ¹/ să facă un efort mare. ²/

d) un adverb: E bine ¹/ de cine muncește. ²/

e) o interjecție: E vai ¹/ de cine nu învață. ²/