I. Ţesutul
1. Ce este ţesutul
Ţesutul este o grupare de celule:
a) cu aceeaşi formă;
b) cu aceeaşi structură;
c) care îndeplinesc aceeaşi funcţie.
II. Ţesuturile vegetale
1. Ce sunt ţesuturile vegetale
Ţesuturile vegetale:
– intră în alcătuirea organelor plantelor;
– – pot fi specifice unui anumit tip de organ;
– – pot fi comune tuturor tipurilor de organe.
2. Tipuri de ţesuturi vegetale
a) ţesuturi de apărare;
b) ţesuturi conducătoare;
c) ţesuturi clorofiliene;
d) ţesuturi de susţinere;
e) ţesuturi de depozitare;
f) ţesuturi secretoare.
III. Ţesuturile de apărare (epiderma)
1. Ce fac ţesuturile de apărare (de protecţie)
Ţesuturile de apărare:
– acoperă şi protejează organele plantei;
– – împotriva dăunătorilor;
– – împotriva factorilor externi.
În aceste ţesuturi celulele sunt aşezate de obicei pe un singur rând.
2. Epiderma
Epiderma este un ţesut de protecţie.
Ea poate fi acoperită cu un strat de ceară.
IV. Ţesuturile conducătoare
1. Ce fac ţesuturile conducătoare
Ţesuturile conducătoare:
– conduc substanţele în corpul plantei;
– – seva brută;
– – seva elaborată.
2. Din ce sunt formate ţesuturilor conducătoare
Ţesuturile conducătoare sunt formate din celule alungite numite vase conducătoare.
3. Tipuri de vase conducătoare
Vasele conducătoare pot fi:
a) vase lemnoase;
b) vase liberiene.
4. Vasele lemnoase
a) conduc seva brută (apă şi săruri minerale);
b) au forma unor tuburi lungi fără pereţi despărţitori.
5. Vasele liberiene
a) conduc seva elaborată (substanţe organice);
b) sunt constituite din celule lungi cu pereţii despărţitori perforaţi ca un ciur.
V. Ţesuturile clorofiliene
1. Ce sunt ţesuturile clorofiliene
Tesuturile clorofiliene (asimilatoare):
– sunt ţesuturi fundamentale bogate în clorofilă;
– – formate din celule ce conţin numeroase cloroplaste;
– – – care îndeplinesc funcţia de fotosinteză.
Aceste ţesuturi se găsesc în toate organele plantelor expuse la lumină.
VI. Ţesuturile de susţinere
1. Din ce sunt formate ţesuturile de susţinere
Ţesuturile de susţinere:
– sunt formate din celule cu pereţi îngroşaţi;
– – ce conferă rezistenţă şi elasticitate plantei.
Acestea au rolul unui adevărat schelet.
VII. Ţesuturile de depozitare
1. Din ce sunt formate ţesuturile de depozitare
Ţesuturile de depozitare:
– sunt ţesuturi fundamentale formate din celule cu vacuole mari;
– – în care se acumulează substanţe de rezervă.
Exemple de ţesuturi vegetale, în frunză, tulpină şi rădăcină
VIII. Ţesuturile secretoare
1. Ce fac ţesuturile secretoare
Ţesuturile secretoare:
– elaborează diferite substanţe (esenţe, răşini);
– – care sunt eliminate prin pori, canale sau buzunare secretoare.
2. Ce substanţe sunt secretate
Substanţele secretate în frunze, flori, seminţe sau tulpină pot fi:
a) uleiuri frumos mirositoare
– trandafir;
– mentă;
– levănţică.
b) răşini
– brad;
– pin.
c) lapte
– păpădie;
– laptele cucului;
– arborele de cauciuc.