I. Vegetaţia
1. Ce este vegetaţia naturală
Vegetaţia naturală este formată din totalitatea plantelor care se întâlnesc pe un anumit teritoriu.
2. Ce factori influenţează vegetaţia naturală
Vegetaţia este influenţată de:
a) climă (temperatură, precipitaţii, vânturi);
b) relief;
c) reţeaua hidrografică;
d) activităţile omului.
Elementul determinant îl constituie clima.
Zonele de vegetaţie urmează destul de exact zonele de climă.
Vegetaţia naturală este cea care a existat până recent şi a fost puţin transformată de om.
Multe dintre zonele cu vegetaţie naturală au fost transformate în terenuri agricole.
II. Vegetaţia Europei
Zone de vegetaţie
1. Tundra
Tundra este situată în nord, în:
a) Islanda;
b) nordul Scandinaviei;
c) nordul Câmpiei Europei de Est.
Tundra se dezvoltă în condiţii de climă rece.
În tundră se întâlnesc îndeosebi:
a) muşchi;
b) licheni;
c) vegetaţie ierboasă.
La limita sudică a tundrei apar şi arbuşti:
a) mesteacăn pitic;
b) salcie pitică.
2. Taigaua (pădurile de conifere)
Taigaua ocupă nordul Europei.
Taigaua este formată îndeosebi din specii cu frunze tot timpul verzi:
a) molid;
b) brad;
c) pin.
3. Pădurile de amestec
Pădurile de amestec cuprind:
a) conifere;
b) foioase.
Pădurile de amestec ocupă o fâşie continuă la sudul pădurilor de conifere.
4. Pădurile de foioase
Pădurile de foioase ocupă suprafeţe întinse în:
a) centrul continentului;
b) vestul continentului.
Pădurile de foioase sunt formate din arbori cu frunze căzătoare:
a) stejar;
b) fag;
c) ulm;
d) tei;
e) arţar;
g) frasin.
5. Stepa
Stepa cuprinde suprafeţe întinse în:
a) nordul Mării Negre;
b) zona Mării Caspice.
Vegetaţia ierboasă este adaptată la uscăciune:
a) pir;
b) negară;
c) colilie;
d) păiuş.
Spre zona de pădure apar şi arbori.
Această parte se numeşte silvostepă.
6. Vegetaţia de semideşert
Vegetaţia de semideşert se întâlneşte în zona Mării Caspice.
Aflată în condiţii de uscăciune prelungită ea cuprinde:
a) ierburi aspre;
b) tufişuri;
c) arbori fără frunze.
7. Vegetaţia mediteraneană
Vegetaţia mediteraneană este specifică bazinului Mării Mediterane.
Ea cuprinde arbori şi arbuşti ce nu-şi pierd frunzele:
a) stejar verde;
b) stejar de plută;
c) laur;
d) mirt;
e) cimbru.
Vegetaţia mediteraneană mai cuprinde şi:
a) vegetaţie de tufişuri şi arbuşti (denumită maquis şi garriga);
b) plantaţii de măslini.
III. Fauna
1. Ce este fauna
Fauna cuprinde totalitatea animalelor care trăiesc pe un anumit teritoriu.
2. Ce factori determină fauna
Fauna este determinată de:
a) vegetaţie (unde animalele găsesc adăpost şi hrană);
b) condiţiile de climă.
IV. Fauna Europei în trecut
1. Înainte de perioada glaciară
Înainte de perioada glaciară, când clima era mai caldă, pe teritoriul Europei trăiau:
a) antilope;
b) lei;
c) tigri;
d) elefanţi;
e) alte specii de animale.
2. În timpul perioadei glaciare
În timpul perioadei glaciare, Europa era populată de:
a) reni;
b) urşi albi;
c) mamuţi;
d) zimbri;
e) cerbi ş.a.
3. După perioada glaciară
După încheierea perioadei glaciare fauna s-a modificat.
V. Fauna Europei
Specii de animale
1. În nord (în tundră şi taiga)
a) ursul alb;
b) vulpea polară;
c) iepurele polar;
d) elanul;
e) hermelina;
f) renul;
g) zibelina;
h) specii acvatice (în mările arctice).
2. În centru (în pădurile de foioase)
a) cerbul;
b) căprioara;
c) jderul;
d) vulpea;
e) lupul;
f) ursul brun;
g) râsul;
h) mistreţul;
i) veveriţa;
j) pisica sălbatică.
3. În est (în stepă)
a) iepurele;
b) hârciogul;
c) popândăul;
d) dropia;
e) reptile.
4. În sud (în zona mediteraneană)
a) reptile;
b) broasca ţestoasă;
c) şerpi;
d) muflonul;
e) şacalul;
f) diferite păsări.
VI. Solul
1. Ce este solul
Solul este partea afânată de la suprafaţa scoarţei terestre.
2. Ce factori determină formarea solului
Formarea şi tipul de sol depind de:
a) vegetaţie;
b) faună;
c) climă;
d) rocă;
e) relief;
f) timp.
3. Din ce este format solul
Solul este format din:
a) minerale;
b) apă;
c) aer;
d) microorganisme.
În sol se dezvoltă rădăcinile plantelor.
Substanţele organice din sol constituie humusul.
VII. Solurile Europei
Tipuri de soluri
1. În tundră
În tundră găsim soluri subţiri, rezultate din dezagregarea rocilor.
Solurile din tundră se dezvoltă pe un strat permanent îngheţat:
a) spodosoluri;
b) soluri podzolice.
2. În taiga
a) soluri podzolice;
b) turbării (pe mari întinderi).
3. În zona pădurilor de foioase
a) soluri brune;
b) soluri cenuşii;
c) soluri argiloase (bogate în humus).
4. În stepă şi silvostepă
a) cernoziom (sol cu fertilitate deosebită).
5. În zona mediteraneană
a) soluri roşcate-castanii;
b) terra rosa (pe substrat calcaros).
6. În regiunea semideşertică
a) soluri nisipoase;
b) soluri roşcate.
Vegetatia, fauna şi solurile Europei
