Familia lexicală
Familia lexicală sau familia de cuvinte cuprinde toate cuvintele obţinute prin derivare, compunere sau schimbarea valorii gramaticale de la un cuvânt de bază.
În vocabular, unele cuvinte sunt moştenite din latină, altele sunt împrumutate şi altele sunt formate în interiorul limbii.
Împrumuturile
Împrumuturile pot fi:
– vechi: din slavă (plug), din turcă (ciulama), din maghiară (hotar), din greacă (cimitir);
– noi: din franceză (a instala), din engleză (hobby), din italiană (spaghete), din germană (bomfaier), din latină (graţie).
Neologismele
Neologismele sunt cuvintele noi împrumutate din alte limbi sau create în interiorul limbii prin derivare sau compunere, având obligatoriu un component neologic.
Neologismele au pătruns în limba română mai ales după 1830.
Împrumuturile neologice s-au făcut în special din limba franceză şi, pe cale savantă, din limba latină. Neologismele din latină nu trebuie confundate cu termenii moşteniţi; de exemplu, direct este un neologism obţinut prin împrumutul savant, pe când drept este moştenit.
Unele neologisme şi-au păstrat forma din limba de origine, altele şi-au adaptat-o la limba română.
Pleonasmul
Pleonasmul este o greşeală de exprimare, care constă în folosirea alăturată a unor cuvinte sau a unor construcţii cu acelaşi înţeles.
Unele pleonasme sunt acceptabile, având rolul de a sublinia ideea exprimată.
Paronimele
Paronimele sunt cuvinte de formă asemănătoare şi cu sens diferit.
Paronimele se deosebesc, de obicei, printr-un sunet sau prin două sunete. Uneori, diferă doar ordinea sunetelor (a releva/a revela).