Rădăcina
Rădăcina este organul care, la majoritatea plantelor, se află în pământ, unde se ramifică.
Tipuri de rădăcini
(după modul de ramificare)
– rădăcină firoasă (grâu, secară, porumb, ceapă, ghiocel, lalea)
– rădăcină rămuroasă (stejar, fag, brad, măr, vişin)
– rădăcină pivotantă (are forma unui ţăruş; ex: morcov, fasole, păpădie, trifoi).
Zonele rădăcinii
– zona aspră (zona perişorilor îmbătrâniţi, care au căzut)
– zona absorbantă (perişori absorbanţi ce asigură absorbţia apei cu sărurile minerale)
– zona netedă sau zona de creştere (asigură creşterea în lungime)
– scufia (protejează vârful fraged al rădăcinii).
Funcţiile rădăcinii
– fixează planta în sol şi îi dă stabilitate
– absoarbe apa cu sărurile minerale
– conduce seva brută prin vasele lemnoase şi seva elaborată prin vasele liberiene
– unele rădăcini depozitează substanţe de rezervă
– la unele plante, rădăcinile pot servi ca organ de înmulţire vegetativă.
Condiţii de mediu
– structura solului (arături şi lucrări agricole)
– cantitatea de apă din sol (trebuie să fie optimă)
– cantitatea de săruri minerale (îngrăşăminte)
– temperatura
– oxigenul (lucrări efectuate asupra solului).