Artropodele
Păianjenii, racii, miriapodele şi insectele au picioarele articulate. Ele se numesc artropode (de la grec. arthron = articulaţie; podos = picior).
Grupele de artropode sunt: arahnide, crustacee, miriapode şi insecte.
Arahnidele
Păianjenul
Păianjenul are corpul acoperit de o cuticulă formată din chitină subţire, de culori diferite, asemănătoare mediului de viaţă. Corpul este format din două părţi: cefalotorace şi abdomen. Pe partea dorsală a cefalotoracelui se observă 8 oceli (ochi simpli), iar pe partea ventrală este aşezată gura, mărginită de două maxile sau fălci tăioase. În faţa gurii sunt două chelicere sau căngi tăioase şi veninoase.
Ventral, are 4 perechi de picioare articulate, terminate cu gheare. Ultimele două picioare, cu care ţese pânza, au gheare dinţate. Abdomenul este voluminos. Pe partea posterioară sunt 6 ridicături, numite filiere. Prin orificiile lor se elimină o substanţă cleioasă care, în contact cu aerul, se întăreşte, formând firul de mătase. Din mătase construieşte în câteva ore, pânza.
Plasele păianjenilor au o mulţime de destinaţii: capcane pentru prinderea insectelor, adăposturi, pungi pentru ouă, clopote pentru imersie sub apă sau mici aerostate pentru deplasări în văzduh, iar uneori firul ajută, precum o frânghie de alpinist, la trecerea unor prăpăstii. Tot pe abdomen păianjenul are două orificii pulmonare în legătură cu 2 plămâni. Înaintea filierelor se găsesc două orificii, numite stigme, legate de tubuşoare ramificate, iar în partea posterioară se află orificiul anal.
Păianjenul este un animal carnivor. Se hrăneşte cu insecte pe care le sfărâmă cu fălcile şi apoi le suge conţinutul. Respiraţia este pulmonară, completată cu respiraţia prin trahee. Femelele toamna depun ouă într-un cocon, iar primăvara apar păianjenii mici.
Scorpionul
Scorpionul trăieşte în Carpaţii Olteniei şi în Banat. Este activ noaptea, iar ziua se ascunde sub pietre. Abdomenul este segmentat (13 segmente). Ultimul segment se termină cu un ghimpe veninos. Scorpionii din ţările calde au înţepătura mortală pentru om.
Căpuşa
Căpuşa este animal parazit pe corpul altor animale. Are o lungime de 4 mm. Cu o trompă ascuţită înţeapă pielea şi suge sângele animalului parazitat.
Sarcoptul râiei
Sarcoptul râiei trăieşte parazit pe pielea altor animale: câini, pisici şi om. Corpul are o lungime de 0,5 mm şi nu este segmentat, la fel ca şi căpuşa. El sapă galerii în piele, unde-şi depune ouăle producând râia sau scabia.
Caractere generale ale arahnidelor
– Pielea este chitinoasă;
– Corpul este alcătuit din două părţi: cefalotorace şi abdomen (excepţie fac căpuşa şi sarcoptul râiei);
– Au 4 perechi de picioare articulate;
– Au o pereche de chelicere;
– Respiră prin plămâni şi trahee;
– Se înmulţesc prin ouă.