Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali, Carpaţii Occidentali

Carpaţii Orientali

Carpaţii Orientali unt cuprinşi între graniţa cu Ucraina (în nord), Depresiunea Colinară a Transilvaniei şi Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest (în vest), Subcarpaţii de Curbură şi Valea Prahovei (în sud), Podişul Moldovei şi Subcarpaţii Moldovei (în est).

Între aceste limite, au o serie de caracteristici ale reliefului care îi diferenţiază de celelate ramuri carpatice, cum ar fi:

altitudinile au valori mijlocii; înălţimile maxime depăşesc 2000 m (în Munţii Rodnei şi Munţii Călimani) sau se apropie de această altitudine (în Ciucaş, Munţii Maramureşului şi Ceahlău).

– au culmi paralele, orientate pe direcţia NV-SE (în nord şi centru) sau „curbate” (în sud).

– sunt formaţi din trei fâşii paralele care reflectă alcătuirea geologică a substratului:
a) în vest există un aliniament de munţi vulcanici
b) în centru, munţi alcătuiţi din roci dure (predominant şisturi cristaline)
c) în est şi sud, munţi alcătuiţi din roci sedimentare cutate (denumite „fliş”).

– sunt foarte fragmentaţi de depresiuni numeroase (unele foarte întinse, cum ar fi depresiunile Braşovului şi Maramureşului), văi şi trecători;

– au forme variate de relief, cum ar fi: relief vulcanic (cu cratere, conuri şi platouri), îndeosebi în munţii Călimani, Gurghiului şi Harghitei, relief glaciar (în Munţii Rodnei), un relief specific datorat rocilor (îndeosebi în masivele Ceahlău şi Ciucaş).

Muntii-Carpati

Carpaţii Meridionali

Carpaţii Meridionali sunt limitaţi spre est de Valea Prahovei, spre vest, de un culoar depresionar (Culoarul Timiş-Cerna), iar spre nord şi sud, de regiuni deluroase.

Carpaţii Meridionali reprezintă cel mai masiv şi mai înalt sector al Carpaţilor din ţara noastră. Faţă de celelalte două ramuri ale Carpaţilor (care au o orientare generală nord-sud), Carpaţii Meridionali sunt orientaţi pe direcţia est-vest.

Relieful Carpaţilor Meridionali se aseamănă, pe cele mai mari înălţimi, cu al Munţilor Alpi, fapt pentru care au fost denumiţi şi Alpii Transilvaniei.

Principalele caracteristici ale reliefului Carpaţilor Meridionali sunt:

– au cele mai mari altitudini din sectorul românesc al Carpaţilor , culminând în multe locuri la înălţimi ce depăşesc 2500 m; cele mai înalte vârfuri sunt: Moldoveanu (2544 m) şi Negoiu (2535 m).

– în alcătuirea Carpaţilor Meridionali predomină rocile dure (şisturi cristaline, îndeosebi), dând un aspect masiv reliefului.

– pe creştetele cele mai înalte ale munţilor există un relief care a rezultat în urma acţiunii de eroziune a gheţarilor din timpul epocii glaciare; formele de relief principale sunt: circurile glaciare şi văile glaciare.

masivitatea remarcabilă şi fragmentarea redusă sunt puse în evidenţă de numărul mic de depresiuni; există, de asemenea, doar două văi transversale (Jiu şi Olt), care fragmentează sectorul meridional al Carpaţilor.

Carpaţii Occidentali

Carpaţii Occidentali se află situaţi în partea de vest (occidentală) a Depresiunii Colinare a Transilvaniei. Aceştia sunt cuprinşi între Valea Dunării (în sud) şi Valea Someşului (în nord).

Principalele caracteristici specifice ale reliefului sunt următoarele:

altitudinile mai coborâte decât decât ale celorlalte două ramuri carpatice, care abia depăşesc, în cele mai înalte vârfuri, 1800 m.

substratul petrografic mai diversificat.

aspectul discontinuu, fiind întrerupţi de văile Mureşului, Timişului şi multe altele.

Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali, Carpaţii Occidentali publicat: 2017-10-18T08:14:16+00:00, actualizat: 2017-10-20T12:09:24+00:00 by Gimnaziu.info