Dicţionar Evul Mediu [cruciat, ghildă, hansă, erezie, condotier, comiţi, işpani, predie]

Istorie – Dicţionar Evul Mediu

Cruciat – luptător pentru credinţa creştină.

Asolament – alternarea regulată a culturilor, pe un teren împărţit în mai multe loturi.

Cabotaj – navigaţie de-a lungul ţărmurilor.

Burghez – locuitor al noilor târguri (burgurilor).

Laic – în afara religiei, mirean, lumesc.

Târg, iarmaroc – piaţă.

Cler – feţe bisericeşti, preoţime şi călugări.

Feudalism, regim feudal – tip de organizare socială specific Evului Mediu.

Breaslă – asociaţie de meşteşugari.

Comună – mod de organizare şi conducere a oraşelor libere.

Ghildă, hansă – tovărăşie, asociaţie de negustori.

Erezie – abatere de la învăţăturile Bisericii.

Excomunicare – scoatere în afara comunităţii credincioşilor.

Han – conducător al unui trib mongol, titlu luat, apoi, de căpetenia supremă.

Centralizare politică – concentrarea puterii politice în mâna monarhului.

Condotier – căpetenie de mercenari.

Comiţi, işpani – dregători regali care administrau comitatele maghiare.

Predie – mică moşie.

Marcă – ţinut de graniţă.

Vlahi, volohi, olahi – denumiri date românilor în Evul Mediu.

Ieniceri, spahii – soldaţi ai armatei otomane.

Tribut – sumă de bani plătită în schimbul păcii.

Ogivă – arc frânt, format din două arcuri de cerc care se întretaie.

Vitraliu – element de decor, din ochiuri de sticlă colorată.