Poezia Dimineaţa, de Vasile Alecsandri, face parte din seria de pasteluri, publicate în revista Convorbiri literare în anii 1867-1868.
În literatură, preluat de poetul român Vasile Alecsandri, termenul pastel a ajuns să desemneze o poezie cu conținut liric, în care se zugrăvește un tablou din natură.
Vasile Alecsandri este considerat cel mai mare autor român de pasteluri.
Poezia Dimineaţa de Vasile Alecsandri (Pastel)
Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură,
Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură,
În curând şi el apare pe-orizontul aurit,
Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit.
El se-nalţă de trei suliţi pe cereasca mândră scară
Şi cu raze vii sărută june flori de primăvară,
Dediţei şi viorele, brebenei şi toporaşi
Ce răzbat prin frunze-uscate şi s-arată drăgălaşi.
Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de muncă.
Păsărelele-şi dreg glasul prin huceagul de sub luncă.
În grădini, în câmpi, pe dealuri, prin poiene şi prin vii
Ard movili buruienoase, scotând fumuri cenuşii.
Caii zburdă prin ceairuri; turma zbiară la păşune;
Mieii sprinteni pe colnice fug grămadă-n repejune,
Şi o blândă copiliţă, torcând lâna din fuior,
Paşte bobocei de aur lâng-un limpede izvor.
De ce poezia Dimineaţa este pastel
Poezia Dimineaţa, de Vasile Alecsandri, este pastel, deoarece zugrăveşte în mod plastic un tablou din natură şi exprimă sentimentele inspirate de acesta, cu ajutorul descrierii literare şi al monologului liric.
Poetul surprinde un colţ din natură dimineaţa, atunci când natura şi vieţuitoarele se trezesc la viaţă (apariţia zorilor de ziuă şi a soarelui, trezirea naturii, reluarea activităţilor diurne de către oameni şi animale).
Sentimentele inspirate de cadrul natural descris sunt de fericire, veselie, exuberanţă şi frenezie.
Trăsăturile spaţiului descris şi sentimentele exprimate sunt evidenţiate în text cu ajutorul figurilor de stil.
Figuri de stil utilizate
– epitete (vesela natură, soare dulce, orizontul aurit, cereasca mândră scară, raze vii, june flori, fumuri cenuşii);
– personificare (El se-nalţă de trei suliţi pe cereasca mândră scară / Şi cu raze vii sărută june flori de primăvară);
– enumeraţie (în grădini, în câmpi, pe dealuri, prin poiene şi prin vii);
– inversiuni (vesela natură, june flori).