Epoca Modernă – Vocabular [Cod civil – socialism]

Cod civil: ansamblu de norme juridice care reglementează raporturile sociale civile dintre indivizi (contracte, obligaţii, moşteniri etc.).

Drept de primogenitură: drept feudal în virtutea căruia, la moartea tatălui, fiul născut primul moştenea întreaga avere.

Drept divin: normă care afirmă puterea absolută a regelui în virtutea calităţii sale de reprezentant al lui Dumnezeu pe pământ.

Cens: impozit direct, în funcţie de care s-a acordat dreptul de vot.

Democraţie: regim politic în care puterea este deţinută de popor şi exercitată prin vot universal şi un sistem de drepturi şi libertăţi.

Ideologie: ansamblu de idei şi principii politice, morale, economice.

Naţionalism: gândire şi acţiune care promova şi apăra identitatea şi interesele unei naţiuni pe plan politic, economic sau cultural.

Arendaş: persoană care lua în folosinţă un teren agricol în schimbul unei sume de bani.

Policultură: asocierea mai multor culturi pe aceeaşi suprafaţă destinată să asigure hrana familiei ţărăneşti.

Productivitate: raportul între numărul persoanelor salariate sau timpul de muncă şi cantitatea de produse care măsoară eficacitatea muncii.

Capital: sumă de bani investită pentru a aduce profit; bogăţie acumulată (fabrici, maşini etc.).

Capitalism: sistem economic întemeiat pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie, pe piaţa liberă, şi pe obţinerea profitului.

Profit: surplus al capitalului investit, care reprezintă diferenţa dintre încasări şi cheltuieli şi este însuşit de întreprinzător.

Proletariat: categorie socială lipsită de proprietate şi care-şi vindea forţa de muncă în schimbul unui salariu.

Grevă: formă de protest a muncitorilor, caracterizată prin încetarea lucrului.

Sindicat: organizaţie profesională a muncitorilor, care le apăra interesele economice.

Socialism: teorii despre organizarea socială, care pun interesele generale deasupra celor individuale, şi care condamnă proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie.