Autohtoni şi migratori
Primele populaţii migratoare care au pătruns în Dacia au fost: goţii, hunii, gepizii şi avarii. Aceştia şi-au impus dominaţia politică asupra daco-romanilor.
Slavii nu au schimbat caracterul romanic al poporului român, dar au exercitat influenţe asupra limbii române şi asupra organizării social-politice şi religioase a autohtonilor.
Al doilea val de migratori veniţi din Asia i-a cuprins pe bulgari, unguri, pecenegi, cumani şi tătari.
Relaţiile dintre autohtoni şi migratori au consemnat situaţii de confruntare, dar s-au caracterizat în cea mai mare parte a timpului prin legături paşnice, de convieţuire. Acestea nu au condus în final la asimilarea elementelor migratoare de către populaţia majoritară.
Formarea poporului român şi a limbii române
Formarea poporului român şi a limbii române se încadrează în procesul general de formare a popoarelor şi limbilor romanice europene.
Aspectele fundamentale ale etnogenezei româneşti sunt continuitatea autohtonilor în spaţiul romanităţii orientale şi romanizarea lor.
Formarea poporului român şi a limbii române se întinde pe durată mai multor secole, începând cu integrarea spaţiului daco-moesian în lumea romană şi încheindu-se în secolele al VII-lea – al VIII-lea, când izvoarele istorice îi menţionează pe români ca popor distinct în sud-estul Europei.
Dacia şi Moesia constituie teritoriul-nucleu de formare, iradiere şi conservare a poporului român în întreg spaţiul romanităţii orientale.
Limba română este o limbă neolatină, lucru evidenţiat prin fondul principal de cuvinte şi prin gramatica sa, ambele de factură latină.
Aşezarea ungurilor în Pannonia, Colonizarea saşilor în Transilvania
Ungurii sau maghiarii sunt un popor de origine fino-ugrică, venit din Asia, care s-a stabilit în Pannonia sub conducerea lui Arpad în anul 896.
Creştinarea maghiarilor sub regele Ştefan cel Sfânt, în anul 1000 , a conferit legitimitate politică statului ungar.
Impactul dintre Regatul Apostolic ungar şi spaţiul românesc a marcat începutul unor contacte multiple între români şi maghiari, înrâurind pozitiv civilizaţia şi istoria din această zonă a Europei.
Înaintarea secuilor în Transilvania s-a făcut pe etape între secolele XI-XIII şi a avut, în principal, un caracter militar.
Saşii, populaţie de origine germanică, au fost colonizaţi în mod paşnic în Transilvania, în secolele XII-XIII.
Ei au fost purtătorii influenţei economice şi culturale occidentale în ţinuturile în care s-au stabilit.
Prezenţa cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei a avut un caracter militar. De numele lor se leagă începuturile unor fortificaţii din piatră renumite, de exemplu Castelul Bran.