Marea Neagră

Mare de tip continental

Marea Neagră este o mare de tip continental (fiind o mare intercontinentală, între Europa şi Asia), legătura cu Oceanul Planetar fiind foarte dificilă. Ţărmurile sunt puţin crestate (Peninsula Crimeea, Golful Odessa).

Relieful

Relieful Mării Negre cuprinde platforma continentală (cu adâncimi de până la 200m), mai dezvoltată în partea de nord-vest, abruptul continental (200-2000 m) şi bazinul Mării Negre.

Bilanţul apelor

Bilanţul apelor Mării Negre este pozitiv, totalitatea aportului de ape (precipitaţii şi râuri, din care Dunărea aduce 1/2) fiind mai mare decât pierderile (prin evaporare îndeosebi), din acest motiv suprafaţa mării fiiind într-o foarte uşoară creştere (transgresiune).

Straturile de apă

Marea Neagră are două straturi de apă: la suprafaţă (până la 200 m) un strat mai dulce (17-18% salinitate), cu O₂ dizolvat şi forme de viaţă, iar în adâncime (sub 200 m) un strat mai sărat (21-22%), cu hidrogen sulfurat, lipsit de viaţă.

Curenţii

Între cele două straturi nu se produc schimburi mari de apă, iar curenţii verticali lipsesc, stratul de la suprafaţă, cu o densitate mai redusă (deci mai „uşor”), plutind, de fapt, peste stratul de adâncime.

Curenţii circulari sunt datoraţi vântului.

În dreptul Strâmtorii Bosfor există doi curenţi complementari: la suprafaţă, un curent de descărcare (din Marea Neagră spre Marea Mediterană), iar în adâncime, un curent de compensare (în sens invers).

Viaţa

Viaţa din Marea Neagră cuprinde fitoplancton (alge), zooplancton (protozoare şi crustacee inferioare) şi animale mai mari: mamifere (delfini) şi peşti (rechin, pălămidă, scrumbie etc.).

Specificul faunei din Marea Neagră este dat de prezenţa sturionilor.