Marea Neagră
1. Mare de tip continental
Marea Neagră este o mare de tip continental.
Este de fapt o mare intercontinentală, între Europa şi Asia.
Legătura cu Oceanul Planetar este foarte dificilă.
Ţărmurile sunt puţin crestate (Peninsula Crimeea, Golful Odessa).
2. Relieful
Relieful Mării Negre cuprinde:
a) platforma continentală (cu adâncimi de până la 200m), mai dezvoltată în partea de nord-vest;
b) abruptul continental (200-2000 m);
c) bazinul Mării Negre.
3. Bilanţul apelor
Bilanţul apelor Mării Negre este pozitiv, totalitatea aportului de ape (precipitaţii şi râuri, din care Dunărea aduce 1/2) fiind mai mare decât pierderile (prin evaporare îndeosebi).
Din acest motiv suprafaţa mării fiiind într-o foarte uşoară creştere (transgresiune).
4. Straturile de apă
Marea Neagră are două straturi de apă:
a) la suprafaţă (până la 200 m) un strat mai dulce (17-18% salinitate), cu O2 dizolvat şi forme de viaţă;
b) în adâncime (sub 200 m) un strat mai sărat (21-22%), cu hidrogen sulfurat, lipsit de viaţă.
5. Curenţii
Între cele două straturi nu se produc schimburi mari de apă, iar curenţii verticali lipsesc.
Stratul de la suprafaţă, cu o densitate mai redusă (mai uşor), pluteşte, de fapt, peste stratul de adâncime.
Curenţii circulari sunt datoraţi vântului.
În dreptul Strâmtorii Bosfor există doi curenţi complementari:
a) la suprafaţă, un curent de descărcare (din Marea Neagră spre Marea Mediterană);
b) în adâncime, un curent de compensare (în sens invers).
6. Viaţa
Viaţa din Marea Neagră cuprinde:
a) fitoplancton (alge);
b) zooplancton (protozoare şi crustacee inferioare);
c) mamifere (delfini);
d) peşti (rechin, pălămidă, scrumbie etc.).
Specificul faunei din Marea Neagră este dat de prezenţa sturionilor.