Masa atomică relativă
Masa atomică relativă a unui element reprezintă numărul care arată de câte ori masa unui atom este mai mare decât unitatea atomică de masă.
Mol de atomi
Cantitatea în grame dintr-un element, numeric egală cu masa atomică, se numeşte mol de atomi.
Cantitatea în grame dintr-un element care conţine 6,023 • 1023 atomi se numeşte mol de atomi (mol).
Structura sistemului periodic
Proprietăţile fizice şi chimice ale elementelor se repetă în mod periodic, în funcţie de numărul atomic Z.
Coloanele verticale, cuprinzând elemente cu proprietăţi fizice şi chimice asemănătoare, se numesc grupe sau familii chimice.
Şirul de elemente cuprins între două gaze rare succesive se numeşte perioadă.
Coloanele verticale care cuprind elemente cu aceeaşi configuraţie electronică pe ultimul strat, se numesc grupe.
Valenţa
Capacitatea de combinare a atomilor unui element cu atomii altor elemente reprezintă valenţa elementului respectiv.
Legea periodicităţii: proprietăţile fizice şi chimice ale elementelor sunt funcţii periodice ale sarcinii nucleare Z.
Numărul atomic Z indică:
– numărul protonilor din nucleu;
– numărul electronilor din învelişul electronic;
– ordinea aşezării elementelor în sistemul periodic.
Ionii
Ionii sunt particule încărcate cu sarcini electrice şi provin din atomi, prin cedare sau acceptare de electroni.
Procesul de transformare a atomilor în ioni se numeşte ionizare.
Valenţa exprimată prin numărul de electroni cedaţi sau acceptaţi se numeşte electrovalenţă.
Substanţele formate din ioni se numesc compuşi ionici.
Soluţiile şi topiturile compuşilor ionici se numesc electroliţi.
Procesul de dirijare a ionilor dintr-un electrolit către electrozi şi de neutralizare a lor se numeşte electroliză.