I. Pronumele reflexiv
1. Despre pronumele reflexiv
a) exprimă identitatea dintre obiectele asupra cărora se exercită direct sau indirect acţiunea verbelor şi subiectul acestora.
b) are forme accentuate şi neaccentuate;
c) are numai cazurile acuzativ şi dativ;
d) are forme proprii numai pentru persoana a III-a, acestea nedeosebindu-se după număr şi gen.
2. Exemple de pronume reflexive – Cazul Acuzativ
a) formă accentuată:
– (pe) sine;
b) forme neaccentuate:
– mă;
– m-;
– -m-;
– ne;
– te;
– vă;
– se;
– s-.
3. Exemple de pronume reflexive – Cazul Dativ
a) forme accentuate:
– sie;
– sieşi.
b) forme neaccentuate:
– îmi;
– mi;
– ne;
– îți;
– ți;
– vă;
– v-;
– își;
– și-.
La persoanele I şi a II-a, numerele singular şi plural, se folosesc forme neaccentuate ale pronumelui personal în cazurile acuzativ şi dativ.
Pronumele reflexiv este marcă a diatezei reflexive, intrând, în această situaţie, în structura verbului.
II. Pronumele posesiv
1. Despre pronumele posesiv
a) înlocuieşte numele obiectului posedat;
b) înlocuieşte numele posesorului.
2. Exemple de pronume posesive
a) al meu;
b) a mea;
c) ai mei;
d) ale mele;
e) al tău;
f) a ta;
g) ai tăi;
h) ale tale;
i) al său;
j) a sa;
k) ai săi;
l) ale sale;
m) al nostru;
n) a noastră;
o) ai noștri;
p) ale noastre;
r) al vostru;
s) a voastră;
t) ai voștri;
u) ale voastre.
Forma alor la D.-G. a articolului genitival apare numai în structura pronumelui posesiv.
Când determină un substantiv şi se acordă cu acesta în gen, număr şi caz, pronumele posesiv devine adjectiv pronominal posesiv.
Adjectivul pronominal posesiv are funcţia sintactică de atribut adjectival.
III. Pronumele demonstrativ
1. Despre pronumele demonstrativ
a) înlocuieşte numele unui obiect;
b) arată apropierea, depărtarea, identitatea şi diferenţierea acestuia faţă de alt obiect.
2. Exemple de pronume demonstrative de apropiere
a) acesta;
b) aceasta;
c) aceștia;
d) acestea.
3. Exemple de pronume demonstrative de depărtare
a) acela;
b) aceea;
c) aceia;
d) acelea.
4. Exemple de pronume demonstrative de identitate
a) același;
b) aceeași;
c) aceiași;
d) aceleași.
5. Exemple de pronume demonstrative de diferenţiere
– care exprimă apropierea:
a) cestălalt;
b) ceastălaltă;
c) ceștilalți;
d) cestelalte.
– care exprimă depărtarea:
a) celălalt;
b) cealaltă;
c) ceilalți;
d) celelalte.
Când determină un substantiv şi se acordă cu acesta în gen, număr şi caz, pronumele demonstrativ are funcţia sintactică de atribut adjectival.
Pronumele reflexiv, posesiv, demonstrativ, nehotărât
IV. Pronumele nehotărât
1. Despre pronumele nehotărât
a) ţine locul unui substantiv;
b) nu dă vreo indicaţie precisă asupra obiectului.
2. Exemple de pronume nehotărâte simple
a) unul;
b) altul;
c) atât;
d) tot;
e) cutare etc.
3. Exemple de pronume nehotărâte compuse
a) orice;
b) oricine;
c) ceva;
d) cineva;
e) câtva;
f) careva;
g) oricât;
h) oricare;
i) fiecare;
j) altceva;
k) altcineva;
l) altcareva;
m) oarecare;
n) oarecine;
o) vreunul etc.